Dezbătută în mass-media într-un mod limitat, doar pe aspectele legate de măsurile pentru restabilirea ordinii publicii în caz de mişcări sociale care scapă de sub control, Strategia de ordine publică pe următorii trei ani, aprobată de Guvern la sfârşitul săptămânii trecute, este privită cu scepticism în Timiş. În acest sens, este invocată lipsa de cadre şi resurse financiare pentru îndeplinirea obiectivelor din respectivul document.
Abordare “unilaterală”
Cea mai comentată, de fapt unica prevedere abordată în presă din Strategia naţională de ordine publică pentru perioada 2010 - 2013, s-a referit la faptul că “efectele crizei pot conduce la situaţii de o gravitate excepţională în plan economic, social şi politic, prin creşterea numărului de disponibilizări, atât în sectorul public, cât şi în cel privat, cu impact asupra creşterii infracţionalităţii, sentimentului de neîncredere a populaţiei în instituţiile statului, numărului de proteste şi de manifestări violente în rândul populaţiei”. Cu toate acestea, acest paragraf nu e cel mai relevant din documentul aprobat de C.S.A.T. şi Guvern, prin care se încearcă o identificare a ameninţărilor la adresa liniştii şi ordinii publice în România, conturându-se eforturile comune care vor trebui realizate de structurile de profil pentru menţinerea unui climat de siguranţă la nivelul societăţii.
Potrivit Strategiei de ordine publică, imaginea României continuă să fie afectată de infracţiunile comise de români pe teritoriul altor state. În ultimii 3 ani, numărul cetăţenilor români semnalaţi cu activitate infracţională în străinătate a crescut continuu, ajungându-se ca, în 2009, numărul acestora să fie de peste 9000.
Un procent reprezentând 90% din criminalitatea comisă de cetăţenii români în străinătate se înregistrează pe teritoriul a opt state (Austria, Italia, Franţa, Spania, Irland