Bucurie la curtea lui Vodă din Deal. Vodă primeşte oaspeţi, îşi freacă mâinile ca un negustor care presimte câştigul. Râde cu intenţia de a-i contamina şi pe ceilalţi. Se învârte ca un titirez. Oaspeţii, mă gândesc, ar putea fi peţitori. Vodă are două fete care se tot mărită şi desmărită. De aici veselia nestăpânită de pe chipul socrului mic care se dă socru mare. Evaluez mirele. Se recomandă Franks. Cam copt. Poate are alte merite. O fi bogat tare şi atunci ce mai contează mecla de gogoaşă în care încap greu fantele a doi ochi mici, mici, făcuţi să pitească sentimentele decât să le comunice? Şi mirele e vesel.
Şi el, atât cât îi stă în exerciţiu, râde. Şi el presimte o afacere bănoasă. Ia oare fată cu zestre sau se bucură doar pentru imaculatele ei farmece? Curtenii lui Vodă râd strâmb, râd mimetic. Unul, pe care-l ştiu, care se recomandă Boc, se face că râde la spusele stăpânului dar mimează oblic orgasmul râsului. Mimetic zâmbesc şi ceilalţi curteni, martori ai înţelegerii maritale care se va petrece. Iată că socrul, care este şi DJ-ul care alege muzica, grăieşte. Nu în limba de acasă. Grăieşte, niţel sacadat, pe străineşte. Hopa! News alert! Gazetarii, cică, în zilnic exersata lor nerozie, au scos pe piaţă zvonul că înţelegerea cu FMI pentru un nou împrumut a sucombat. Hă, hă. Şi iar hă! Mai mult, zice mirele, pentru a face pe plac lui tata socru, ne cred deja plecaţi de la Curtea Măriei Voastre. Zâmbet onctuos, de acompaniere curtenitoare a spuselor gazdei.
Şi socrul şi peţitorul râd simetric. Afacerea se va face. E coaptă. Petrecerea de acum e aşa, de un pamplezir şi de o măslină, să afle prostimea că în Deal înalta familie se distrează sănătos. Aşa să fie oare? Reiau ce scria cândva Eminescu, cel care, asemenea lui Iisus Hristos, n-a prea fost văzut sau închipuit râzând: "Nu vedeţi că râsul vostru e în fiii voştri plâns?". Nu e vorba fi
