Socotelile făcute de unele ţări la începutul anului privind reducerea deficitelor sunt încurcate de redresarea economică grea, astfel că veniturile fiscale ale anumitor ţări din Europa "au intrat la apă".
Ca o consecinţă, ţările care se confruntă cu deficite bugetare masive se regăsesc acum în postura de a depăşi ţintele privind gaura bugetară, scrie The New York Times.
Grecia, spre exemplu, se numără printre economiile care ar putea consemna un deficit pe anul 2010 mult mai mare de 8,1% din PIB, cifra convenită cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi cu Uniunea Europeană (UE) atunci când a primit un ajutor financiar în valoare de 110 miliarde de euro, potrivit unei persoane familiare situaţiei, dar care nu a dorit să-şi dezvăluie identitatea.
În cel mai rău caz, Grecia va înregistra un deficit bugetar de 8,9% din PIB, declară aceeaşi persoană, iar în mod normal o diferenţă atât de mică nu ar trebui să pună pe jar pe nimeni.
Însă după ce deficitul bugetar pe 2009 al Greciei a fost revizuit în creştere de la 13,5 la 15,5% din PIB, din ce în ce mai mulţi investitori au început să se teamă că guvernul de la Atena nu va reuşi să echilibreze balanţa bugetară şi că Grecia va fi nevoită în cele din urmă să-şi restructureze datoriile.
Grecia este la cheremul bancherilor
După ce pieţele au aflat despre revizuirea în sus a deficitului elen pe 2009, randamentele obligaţiunilor emise de guvernul grec cu scadenţă la zece ani au urcat la mijlocul săptămânii trecute de la 9,3 la 10,3%. Acest lucru a pus capăt evoluţiei extrem de bune a titlurilor greceşti, ale căror randamente coborâseră de la peste 11% la chiar sub 9% în ultima lună. Mai mult, odată cu vestea privind deficitul pe 2009, şi costul asigurării împotriva unui posibil default al Greciei a urcat.
Un purtător de cuvânt al guvernului de la Atena a refuzat să come
