Când cobori în Ţara Haţegului îţi dai seama că e un pământ binecuvântat de Dumnezeu.

Privirea umblă neobosită dinspre crestele Retezatului în vale şi înapoi. Dincolo de toate minunăţiile naturale şi de cele făcute de mâna omului (Biserica Densuş, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Cetatea Colţ, Castelul de la Sântamăria Orlea - ca să enumăr doar câteva), sau poate tocmai datorită lor, orice călătorie prin Ţara Haţe gu lui e o incursiune în istorie veritabilă. Oamenii de aici au fost mereu nişte luptători. Ani în şir, cei care s-au opus colectivizării (zona de şes e mănoasă, iar pe păşunile de la munte au fost mereu turme bogate) s-au ascuns în Munţii Retezat şi Munţii Şureanu. Căci haţeganilor şi pădurenilor comuniştii le-au picat întotdeauna rău. N-au putut uita vremurile bune şi generozitatea familiei Kendeffy şi a generalului Berthelot, iar comuniştii n-au rezistat niciunei comparaţii.

Deşi PNŢCD a avut în Ţara Haţegului numeroşi susţinători, alegerile au fost câştigate aici, paradoxal, de urmaşii comuniştilor (FSN, PD, PSD) - mai bine organizaţi la vot. Abia de şase ani primar în Haţeg, cea mai importantă aşezare a zonei, e un liberal (după regretabila dispariţie a PNŢCD de pe scena politicii româneşti, anticomuniştii şi-au canalizat simpatiile spre PNL). E adevărat, Nicolae Timiş, primarul din Haţeg, nu e un liberal pursânge (el a mai trecut, anterior, pe la PSDR, ApR şi PC). Am făcut toată această introducere pentru a vă ajuta să înţelegeţi contextul în care se vor desfăşura alegerile parţiale din Colegiul 3, Ţara Haţegului-Ţinutul Pădurenilor, judeţul Hunedoara. De aici încolo, lucrurile sunt ceva mai greu de înţeles. Fotoliul de deputat al Ţării Haţegului, rămas vacant după decesul deputatului Ioan Timiş, fratele primarului din Haţeg, este acum trofeul politic cel mai vânat, primul pus în joc după dramatica prăbuşire în sondaje a PDL-ului af