Instituţii media de mare impact internaţional ca CNN, Hunffigton Post sau The Guardian au scris despre România şi Dracula în acest weekend, dar guvernul nu a realizat până acum câţi bani poate face România promovând-o ca destinaţie pentru această perioadă specială pentru lumea occidentală, Halloweenul.

Singurul care şi-a dat seama ce înseamnă un Dracula Fest este primarul comunei Arefu din judeţul Argeş (unde se află cetatea Poienari a lui Vlad Ţepeş), care organizează un festival Dracula Fest, dar în ...august, fără niciun fel de sprijin de la stat. Şi o companie aeriană, Carpatair, precum şi pub-urile din centrul Bucureştiului s-au mai gândit să aibă câteva oferte speciale pentru turiştii străini în această perioadă.

Pornit de la fapte mai mult sau mai puţin imaginare, brandul Dracula "s-a lipit" de România, iar jurnaliştii din toată lumea îşi amintesc de România mai ales în zilele de Halloween. Însă degeaba.

În loc să insiste pe acest brand deja asimilat la nivel internaţional, oficialii Ministerului Turismului şi Dezvoltării Regionale susţin că promovarea în străinătate a României nu implică "exploatarea legendei lui Dracula", pentru că cercetarea de brand realizată a reliefat că cele mai "competitive produse turistice" sunt circuitele culturale, turismul rural, cel activ, turismul balnear şi cel de tip city-break.

Ignorarea brandului Dracula vine însă în contextul în care turiştii străini identifică România cu acest brand şi, mai mult decât atât, alte ţări au ales să împrumute brandul românesc pentru a câştiga milioane de euro.

În noianul de informaţii despre diverse destinaţii turistice internaţionale, puţine ţări se pot diferenţia prin locuri sau momente din an unice, legate de preocupările locuitorilor din ţările dezvoltate. Astfel, în Spania în timpul verii atracţiile sunt cursa de tauri de la Pamplona sau bătaia