O adiere a avangardei.
Geo Bogza, Victor Brauner, Jules Perahim.
La aceste două expoziţii prezente în Bucureşti, aş fi adăugat-o şi pe a treia, dacă nu aş fi pierdut-o regretabil: Geo Bogza, un personaj, la Biblioteca Centrală Universitară, deschisă doar pentru zece zile, între 12 şi 22 octombrie. Manuscrise, fotografii, cărţi rare, dedicaţii, publicaţiile avangardei, totul în jurul lui Geo Bogza.
S-a terminat prea repede şi nu a fost îndeajuns mediatizată. Peste drum, în corpul Ştirbei al Muzeului Naţional de Artă, pe afişul expoziţiei Destine la răscruce. Artişti evrei în perioada Holocaustului, se află un Brauner din 1930. Şi, în spaţiul Colors Art Gallery de pe Strada Puţul lui Zamfir galerie de artă modernă, specializată în postimpresionism şi avangardă, înfiinţată în urmă cu şase luni şi aparţinând colecţionarului Lucian Georgescu , o serie excepţională de tablouri suprarealiste de Jules Perahim din anii 70 şi 80 stau pentru prima oară în vecinătate, în România, şi provin din colecţii îndepărtate: Noua Zeelandă, Franţa, Israel. Geo Bogza a fost prieten bun atât cu Victor Brauner, cât şi cu Jules Perahim. În trei expoziţii diferite, iată că se reîntâlnesc, iar la Bucureşti are loc o adiere a avangardei.
În expoziţia de la MNAR, lui Brauner şi Perahim li se alătură atât cunoscuţii modernişti Marcel Iancu, Iosif Iser, Max Herman Maxy, Arthur Segal, Margareta Sterian, cât şi nume de care aud prima oară odată cu vizita la muzeu. Se transformă într-o descoperire Alex Leon, Arnold Daghani, Mia Byck Wepper, Lazăr Zin. Lucrări mature, deşi creaţii ale unor artişti foarte tineri, un expresionism agitat ori un puternic militantism antifascist, într-o serie de litografii, guaşe pe carton sau desene pe cărbune realizate de Alex Leon, în anii 30, multe dintre ele provenind din colecţia Muzeului Ţării Crişurilor din Oradea, lucrări ce ar merita şi