Deşi descentralizarea s-a realizat total pe domenii cauzatoare de probleme şi consumatoare de fonduri, cum ar fi şcolile sau spitalele, Bucureştiul îşi menţine dreptul de decizie inclusiv în chestiuni ce ţin de amplasarea de monumente în spaţiul public al oraşelor din ţară. Chiar şi aşa, cu dublă aprobare, pe domeniul public din Timişoara au apărut în ultimii ani o serie de „capodopere” despre care chiar şi conducerea Uniunii Artiştilor Plastici spune că nu-şi au locul şi rostul în peisaj.

Decizii luate în Capitală

Deşi Ministerul Culturii are pe plan local o structură subordonată direct – Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu a judeţului Timiş –, care ar fi competentă pe această problemă, puterea de decizie în ceea ce priveşte amplasarea de monumente pe domeniul public, în Timiş, respectiv Timişoara, a fost păstrată la nivel central. Astfel, doar Comisia Naţională pentru Monumente de For Public poate decide dacă o operă de artă merită sau nu amplasată pe domeniul public din Timişoara sau din alt oraş al Timişului, recent, respectiva comisie fiind, de exemplu, solicitată să se pronunţe în ceea ce priveşte oportunitatea amplasării unei fântâni ornamentale în piaţa I.C. Drăgan, din Lugoj.

„Noi nu avem calitatea să dăm sau nu girul pentru amplasarea acestor monumente. Toate trebuie să treacă prin Comisia Naţională pentru Monumente de For Public, de la Bucureşti”, ne-a declarat Violeta Zonte, directorul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu.

Situaţia este ciudată pentru că e greu de crezut că membrii comisiei din Bucureşti ştiu exact cât de reprezentativă e o anumită operă pentru specificul local.

Interdicţie pentru busturi sau statui cu Ion Antonescu

Chiar şi cu „binecuvântarea” Bucureştiului, pe domeniul public din Timişoara tot au apărut în ultimii ani diverse „opere de artă” ce le ridică semne de