Criza economica, stie toata lumea, a pornit din America si s-a raspandit cu viteza unui cancer in intreaga lume. Ca tot restul marilor puteri, si UE a fost afectata, insa si-a jurat ca asa ceva nu se va mai intampla.

Asa ca, la sfarsitul lunii octombrie, liderii Uniunii au decis cresterea controlului asupra finantelor fiecarui stat membru si continuarea planului de salvare financiara conceput pentru Grecia.

Mizele negocierilor laborioase si furtunoase dintre lideri au fost mari si au vizat reformarea normelor UE pentru a preveni orice repetare a crizei in zona euro, dar fara o revizuire majora a Tratatului de la Lisabona.

"Negocierile au fost dure", a recunoscut cancelarul german Angela Merkel la iesirea din sedinta. Nicio decizie oficiala nu a fost insa luata in cele din urma, iar statele membre nu au facut decat sa initieze "consultari" menite sa pregateasca o revizuire a normelor UE. Potrivit Angelei Merkel, in urma acestor consultari, Consiliul European va functiona ca un guvern economic.

Fara a merge insa prea departe, liderii au convenit asupra a trei puncte cruciale, anunta Le Figaro.

In primul rand, realizarea unui fond de ajutor permanent. Este vorba de Fondul European de Stabilitate Financiara, care ar trebui sa fie finantat de statele mebre UE si ar fi menit sa scoata din faliment tarile in nevoie.

Problema este ca acest fond este in contradictie cu Tratatul de la Lisabona, care interzice statelor sa-si ofere ajutor financiar intre ele. Presedintele Consiliului European, belgianul Herman van Rompuy, studiaza modul in care poate instala acest mecanism, fara schimbari majore la textul original.

Apoi ar fi de subliniat aplicarea de pedepse mai grele si intr-un mod mai rapid. Sanctiunile impotriva statelor membre care incalca legislatia europeana vor putea fi luate mai devreme