Dacă până acum Canada primea un număr mare de romi, acordându-le cu uşurinţă statutul de refugiaţi, anul acesta asociaţiile locale ale acestora acuză măsuri comparabile cu cele luate de autorităţile franceze.

Prima măsură luată de autorităţi pentru a opri valul „de falşi refugiaţi”(expresia folosită de ministrul pentru imigraţie) a fost introducerea vizelor pentru cetăţenii Republicii Cehe, de unde vin majoritatea rromilor. Numai între 2007 şi 2009, au fost depuse aproximativ 3.000 de cereri de azil.

Paul St-Clair, directorul Centrului Comunitar rrom de la Toronto, avertizează că pe fondul acestor poziţii s-a schimbat şi atitudinea Comisiei pentru imigraţie şi statutul refugiaţilor, care a început să respingă un mare număr de cereri de azil. Rata de cereri acceptate a scăzut de la 94% în 2008 la mai puţin de 10% în 2010.

Vladimir, un militant pentru drepturile rromilor originar din Republica Cehă, a fost înjunghiat de o bandă de neonazişti iar fiul său a fost bătut. Deşi a prezentat autorităţilor canadiene actele medicale care demonstrau că el şi familia sa au fost agresaţi şi persecutaţi, statutul de refugiaţi le-a fost refuzat, scrie Laura Perreault într-un articol pentru cotidianul La Presse, preluat de Courrier International .

Rocco Galati, avocatul care-l reprezintă pe Vladimir şi pe alţi rromi cărora le-a fost respinsă cererea de azil, se pregăteşte să introducă un recurs colectiv, în scopul obţinerii de daune-interese pentru toţi rromii, cehi, unguri sau români, pe motiv că „ ministrul imigraţiei a influenţat Comisia pentru imigraţie şi statutul refugiaţilor”.

Guvernul canadian respinge însă acuzaţiile, susţinând că organul abilitat să se pronunţe asupra cererilor de azil este un organism cvasi-judiciar independent.

Până la o schimbare de atitudine a autorităţilor sau a Comisiei de imigraţie, rom