Programele de asistenţă socială pentru seropozitivi, consumatori de droguri, prostituate sau pentru cei fără adăpost sunt din ce în ce mai puţin finanţate. Sursa: RĂZVAN VĂLCĂNEANŢI
Organizaţiile nonguvernamentale care le oferă servicii persoanelor vulnerabile (consiliere, schimburi de seringi, distribuire de prezervative gratuite etc.) se află în situaţia de a-şi diminua şi chiar înceta activităţile din cauza lipsei finanţării din partea instituţiilor publice româneşti şi internaţionale.
Autorităţile publice asigură doar servicii minime, cu efecte pe măsură, arată un studiu prezentat ieri.
Doar 14% dintre autorităţile locale au acordat sprijin
Autorităţile publice locale pot sprijini organizaţiile nonguvernamentale prin acordarea de subvenţii, de finanţări nerambursabile sau prin parteneriate, modalităţi reglementate prin lege, însă statisticile arată că realizează acest lucru insuficient.
Potrivit unui raport prezentat ieri de Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului (APADOR- CH) şi Asociaţia Română Anti-SIDA (ARAS), în 2009, doar 14% dintre unităţile administrativ- teritoriale au acordat subvenţii asociaţiilor care derulează programe de asistenţă socială, iar 24% dintre acestea au acordat finanţări nerambursabile.
O pondere mai mare au avut-o parteneriatele: 54% dintre forurile locale s-au implicat. "Parteneriatele sunt lipsite de transparenţă şi nu reprezintă o perspectivă pe termen lung", afirmă Maria Georgescu, director ARAS. La chestionarele trimise de autorii studiului către 150 de autorităţi locale au răspuns 137. Peste 17.000 de consumatori de droguri injectabile trăiesc în Bucureşti, potrivit datelor oferite de Agenţia Naţională Antidrog, iar 15.000 de persoane (5.000 numai în Bucureşti), trăiesc pe stradă.
În ghetouri şi locurirău-famate, cu psihologi
Multe dintre a
