În ciuda impresiei că de-abia acum s-a împământenit
circulaţia în cerc în municipiul Braşov, amenajându-se nu
mai puţin de 26 de intersecţii giratorii, mărturiile foto
arată că cel puţin un sens giratoriu exista în 1930
Sensurile giratorii nu reprezintă o invenţie nouă. Mult hulite de şoferii care încurcă benzile şi uită să semnalizeze, aceste intersecţii fluidizau circulaţia chiar dinainte ca România să producă automobile.
Dacă în 1941- la uzinele IAR Braşov, inginerul Radu Mardarescu şi colectivul său realizează primul automobil românesc de concepţie modernă – denumit 002m, iar în 1954 la uzinele „Steagul Roşu” Braşov s-a produs primul automobil fabricat în serie din România - autocamionul SR-101, este foarte posibil ca aceste prime vehicule să fi circulat printr-un prim sens giratoriu, situat atunci la Modarom.
Acesta ar putea fi primul sens giratoriu din Braşov, după cum arată fotografiile de epocă. Intersecţia se afla între Vila Kertsch (actualul Modarom), Palatul Finanţelor (actuala Primărie) şi Palatul Poştei. Intersecţia avea dimensiuni generoase, legând cinci braţe de circulaţie: actuala Republicii, Bulevardul Ferdinand (astăzi Eroilor), B-dul Iuliu Maniu şi o stradă spre poştă, care astăzi nu mai există.
Primul sens,
„la transformator”
Intersecţia gândită în urmă cu cel puţin 80 de ani a cunoscut o mare dezvoltare sub mandatele primarului George Scripcaru.
Cele câteva zeci de semafoare instalate în anii 1980 creau mari ambuteiaje rutiere şi nemulţumiri în rândul şoferilor, astfel că, în jurul anului 2007, după obţinerea primului mandat, a început un proces de transformare a intersecţiilor semaforizate în sensuri giratorii. Primul sens giratoriu amenajat a fost cel de pe strada Mihai Viteazu, încorporând transformatorul electric existent.
În ianuarie 2010, în Braşo