La sfârşitul anului revoluţionar 1989, România fusese vizitată de aproximativ 13 milioane de turişti, localnici şi străini. Un nivel la care în 2010 putem doar aspira
O ţară în pragul revoltei populare în care mai mult de jumătate din totalul populaţiei era înregistrată în statistici la rubrica "turist". Aceasta este una din dimensiunile României anului 1989 când, peste 12,9 milioane de persoane vizitau staţiunile autohtone. În prezent, în primele nouă luni ale anului, "numărul sosirilor înregistrate în structurile de primire turistică", aşa cum le consemnează Instiutul Naţional de Statistică (INS), se ridică la numai 4,6 milioane de persoane.
Cifrele urmează trendul consemnat în 2009 când numărul total de turişti din România a depăşit cu puţin 6,1 milioane de persoane. "Diferenţele sunt cu adevărat consistente. Trebuie ţinut însă cont de faptul că în urmă cu mai bine de două decenii se aplica o altă concepţie cu privire la turism. Vorbim de un turism de masă, subvenţionat de stat, în perioada respectivă", a declarat pentru gândul Daniel Vasilescu, preşedintele Fderaţiei Patronatelor din Turismul Românesc(FPTR). "Investiţia într-o unitate hotelieră era amortizată înainte de Revoluţie în circa şase ani. Acum, doar în cazuri excepţionale aceasta se realizează în zece ani", precizează reprezentantul FPTR.
De ce bulgarii pot şi noi nu
Însă ţări vecine, precum Bulgaria, au pornit de la realităţi economice similare pentru a ne depăşi cu mult în materie de turism( în 2009 ei atrăgeau deja 5,7 milioane de turişti străini, în timp ce România era vizitată doar de 1,2 milioane). "Costurile de exploatare ale unui hotelier român sunt cu circa 30% mai mari decât cele din Bulgaria", spun oficialii federaţiei care amintesc că, în statul vecin, autorităţile centrale au acordat până la debutul crizei subvenţii la credite şi au asigurat
