Salariile bugetarilor şi asistenţa socială, inclusiv ajutoarele de şomaj, vor fi complet decuplate de salariul minim. Bugetul şi angajatorii vor avea de câştigat odată ce presiunea sindicatelor pentru majorarea lui va scădea.
Ajutorul de şomaj nu va mai fi 75% din salariul minim pe ţară, ci va fi calculat în funcţie de alți indicatori. La fel se va întâmpla cu toate indemnizaţiile şi alte forme de sprijin social care, în prezent, mai depind de cuantumul acestuia. În acelaşi timp, grila de salarizare a bugetarilor va porni de la un coeficient rezultat din „limitele bugetului“, după cum s-a exprimat şeful misiunii Fondului Internaţional Monetar, adică de la atât cât îşi permite fondul de cheltuieli cu personalul, fixat la 39 miliarde de lei pentru 2011. Prin urmare, calculele privind nivelul salariilor de la stat se vor face în sens invers: pornind de la suma totală care poate fi împărţită angajaţilor, şi nu de la baza grilei care induce creşterea salariilor pe tot lanţul ierarhic odată cu majorarea salariului minim, ca până acum.
Această modalitate de calcul a fost folosită la construcţia bugetului pentru 2011, potrivit unor surse din Finanţe. În noua logică bugetară, miza negocierilor pentru creşterea salariului minim îşi va pierde importanţa. Sindicatele nu ar mai fi motivate să lupte pentru majorarea salariului minim şi, în acest fel, patronatele ar scăpa de această presiune indirectă pentru creşterea arbitrară a salariilor, prin decizie administrativă în firme private. Deocamdată, sindicatele nu cedează. Legea bugetului, care depinde de legea salarizării şi de salariul minim, este ţinută încă la secret, iar discuţiile de la Ministerul Muncii s-au blocat.
Controversa salariului minim
De partea cealaltă a baricadei, patronatele refuză orice majorare şi sunt revoltate de intruziunea sindicatelor în modul de remunerare a angajaţilor privaţi