Ajunge se privesti canalele TV, ca sa intelegi ca secretul fericirii nu e in Romania. Poate, in America. Acolo, cuplurile se fac, se desfac si se refac intr-o fericire, non-stop, pe baza principiului de invidiat: el bogat si ea bogata, el frumos si ea frumoasa, el celebru si ea celebra.
Insula, unde are loc nunta lor, noi nici nu stim s-o cautam pe harta, iar acolo unde si-au fixat luna de miere, este un paradis atat de fiscal, incat nu poti patrunde decat daca esti cel putin Patriciu sau Tiriac.
Fireste, invatand de la americani, incercam si noi marea cu degetul fericirii, intrucat si la noi se fac si se desfac cupluri, si la noi sunt cazuri cand el e bogat si ea eleva, el carunt si ea frumoasa, el strain si ea tocmai picata de la Husi in Capitala.
Numai ca, la noi, adevarata fericire nu se regaseste in cuplul dintre el si ea. Se regaseste in cuplul dintre el si scaun.
Fericirea e atunci cand esti Geoana, il impingi pe Iliescu din fotoliu si-i iei locul cu aplauze, atunci cand esti Ponta, il inghiontersti pe Geoana si-i umfli taburetul, cand esti Antonescu, ii dai un branci lui Tariceanu ca sa te asezi tu sau cand nu se stie cine esti si nici daca te vei aseza, dupa ce il tot impingi pe Boc, iar el nu se misca deloc. Prietenii stiu de ce.
Fireste, fericirea celor care apar la TV si a celor care privesc nu e aceeasi. Ca simplu privitor, esti fericit ca inca n-a venit frigul si poti plati intretinerea, ca ai gasit telemea de vaca, mai ieftina ca cea de oaie, ca ti-ai vandut masina si nu mai dai bani pe benzina, ca ti-ai vandut apartamentul, te-ai mutat inapoi la socri si ai scapat de rate.
Nu e de neglijat nici fericirea ca se da ulei gratis la pensionari si, chiar daca n-ai apucat, speri sa fie mai multe sanse luna viitoare, cand, poate, se va da si zahar.
E normal sa fii fericit cand