Lupta noastră cu recesiunea e grea. Mai ales că tratamentele ce pot fi aplicate au multe contraindicaţii. Şi încă un detaliu: ca şi în medicină, se aplică şi în economie principiul că nu există boli, ci bolnavi. Interesează aşadar, cu prioritate, cum se manifestă boala numită recesiune în corpul economiei româneşti. O primă soluţie fiind diagnosticarea corectă a tuturor detaliilor fenomenului descreşterii economice în ţara noastră, pentru a-i fi bine cunoscute, sub toate aspectele, dimensiunile, specificul, cauzele.
Când vom ieşi din recesiune? Avem deja un reper: 2011. Un reper pentru speranţele noastre. De fapt, românii sunt obişnuiţi să spere. Oricât de aspre au fost vremurile, ei au trăit mereu cu speranţa că timpul ce vine va fi mai bun. De multe ori însă timpul ce a venit a fost mai rău. Fiindcă decalajele ce ne despart de ţările dezvoltate s-au adâncit.
Ce ne aşteaptă de astă dată? Speranţa, neînsoţită de acţiuni energice pentru a stopa ce merge rău şi pentru a schimba lucrurile în bine, poate fi şi o capcană. Pentru că timpul nu mai aşteaptă, iar România este nevoită acum să se grăbească. O va putea face însă, într-adevăr, numai după ce va fi blocată risipa de resurse. Şi după ce vor fi stimulate munca, iniţiativa, eficienţa.
Oamenii au probleme, dureri, drame. Nu vor fi însă soluţionate toate aceste necazuri nici cu risipă şi nici cu un deficit bugetar umflat. Dacă vrem să scăpăm şi de dureri, şi de drame şi de sărăcie, atunci să nu ne distrugem singuri şansele risipind avuţia societăţii. Companiile de stat nerentabile, ţinute artificial în viaţă, nu pot să aducă venituri în plus. Numai prin muncă performantă, prin eficienţă vom putea răzbi.
Un nou suport pentru solidaritate naţională, de care ţara are nevoie ca de aer, nu va putea fi asigurat decât de reuşite certe, care să redeştepte încrederea şi speranţa în viitor. Reluarea creşt