Sprijinul acordat atât instituțiilor financiare care au generat criza, cât și cetățenilor, sub forma ajutorului social, este dăunător societății. Este o opinie pe care Muhammad Yunus, laureat al Pre-miului Nobel pentru Pace, a susținut-o în prima sa vizită la București.
«Atâta timp cât sistemul rămâne același, același dezastru va reveni. Nu rezolvăm coșmarul, doar îl amânăm», spune Muhammad Yunus, referindu-se la modul în care guvernele marilor state au înțeles să gestioneze criza. Nu este singurul care susține acest punct de vedere, dar, cu siguranță, când sunt rostite de el, cuvintele au o altă greutate. Și asta pentru că Yunus este cel care, cu mulți ani în urmă, a înființat o bancă al cărei scop este acordarea de împrumuturi oamenilor săraci, adică exact acelora care sunt de obicei refuzați de băncile tradiționale. Ideea s-a dovedit un succes și s-a extins apoi în alte domenii, dând astfel naștere conceptului de „antreprenoriat social“. Iar acestuia ar trebui să i se acorde mai multă atenție în această perioadă, când economiile se zbat să iasă din dificultate.
„Întrebarea nu este dacă soluțiile propuse în Europa sau în SUA pentru ieșirea din criză au funcționat, ci dacă exista o alternativă“, adaugă acesta, referindu-se la decizia statelor de a susține financiar marile instituții financiare pentru a se evita falimentul acestora.
„Și cum băncile salvate erau prea mari pentru a fi lăsate să pice, probabil că nu exista altă opțiune. Dar acum avem grijă să le facem mai mici, pentru a nu avea iar acea problemă? Și aici începe o negociere, cât de mare este prea mare?“, spune Yunus, aducând în discuție un subiect sensibil: care este dimensiunea tolerabilă a unei organizații? „Cele mai multe dintre instituțiile financiare salvate de guverne au fost cele care s-au aflat la baza crizei. Practic, salvăm organizațiile care au creat criza. De ce nu regâ
