Fără îndoială, Crăciunul este cea mai populară sărbătoare creştină. Unii lingvişti susţin că numele de Crăciun ar proveni din latinescul "creaţio", cuvânt ce înseamnă naştere sau creaţie, iar alţii susţin că este o denumire mai veche, tracică, dinainte de romanizarea Daciei. Toate sunt însă simple ipoteze. Din bătrâni se spune că Fecioara Maria mergea din casă în casă însoţită de Iosif, rugându-i pe oameni să-i ofere adăpost că să poată să nască. Ajunşi la casa unui oarecare Crăciun, Fecioara Maria este dusă în grajd unde-l va naşte pe pruncul Iisus. Tradiţia spune că în Noaptea Sfântă a naşterii lui Christos s-au deschis cerurile, iar Duhul Sfânt a coborât deasupra Fiului lui Dumnezeu, luminând astfel grajdul, aşa cum sărbătoarea sfântă a Crăciunului aduce lumină în sufletele oamenilor.

TRADIŢIIDE CRĂCIUN

În Bucovina poate sărbătoarea Crăciunului se păstrează poate cel mai bine decât în alte părţi. Spre exemplu în Ajunul Crăciunului, încă de la primele ore ale dimineţii, gospodinele coc colăcei rotunzi şi un colac special, numit "Creciun", în forma cifrei opt, care se împodobeşte frumos şi se păstrează până primăvara. Tot acum se prepară 12 feluri de mâncare de post precum grâu pisat şi fiert, sarmale cu crupe, bob fiert, borş de bureţi, ciuperci tocate cu usturoi, fasole fiartă, prune fierte afumate etc. , iar spre seară primii care vestesc naşterea Domnului sunt copiii care pleacă cu colindul prin sat. Credincioşii din zona Moldovei mănâncă turte, prune uscate, plăcintă cu varză etc., iar în unele sate din Oltenia se ţine post negru până după slujba de la biserică.

Pregătirea mesei de Crăciun începe încă de la Ignat o dată cu tăierea ritualică a porcului, atunci începându-se prepararea bucatelor pentru masa de sărbătoare. De pe masa de Crăciun sunt nelipsite friptura, sarmalele, cârnaţii, piftiile, iar în centrul mesei tronează cozo