Pentru rusi, lacul Baikal suna la fel de fascinant cum suna pentru noi lacul Balea sau Lacul Retezat. Este ceva izolat, greu accesibil, indepartat, dar ravnit de turisti si de curiosi.
Legende cu fecioare disparute in talazul lacului, cu comori ascunse in adancuri si cu demoni care pandesc vasele cu pescari ademenindu-le in necunoscut, sporesc misterul indepartatului meleag.
Realitatile legate de lac sunt insa atat de atragatoare, incat eclipseaza chiar si fantezia legendelor. Sa incepem cu cateva date:
Baikalul este cel mai adanc lac cu apa dulce din lume, atingand 1620 metri. Adancimea sa este de 25 de ori mai mare decat a lacului Erie, de 7 ori mai mare decat a lacului Huron si de 4 ori mai mare decat a lacul Superior, toate situate in SUA si renumite pentru adancimea lor.
Lungimea Baikalului este de 635 kilometri, aproximativ cat distanta de la Bucuresti la Oradea.
Lacul Baical stocheaza, in albia sa, o cincime din cantitatea de apa dulce, cuprinsa in toate celelalte lacuri de pe planeta.
S-a calculat ca rezerva sa de apa dulce ar fi sufienta pentru a alimenta necesitatile Terrei timp de 40 de ani, in cazul in care toate celelalte surse ar disparea.
Un rai ecologic
Baikalul este cel mai vechi lac de apa dulce din lume, vechimea sa fiind apreciata de specialisti la 26 milioane ani.
Fenomenele geodinamice fac ca lacul sa-si mareasca suprafata un fiecare an, malurile sale indepartandu-se unul de altul cu circa 2 cm pe an. Un asemenea ritm, mentinut timp de doua milioane de ani, ar putea transforma lacul intr-un ocean de apa dulce, ce va desparti Siberia in doua.
Lacul Baikal reprezinta o adevarata comoara pentru ecologisti, mai ales prin puritatea apelor sale. Un strat de gheata, gros de 12 metri si provenit din apa lacului, s-ar prezenta perfect tr
