Activitatea caselor de schimb valutar presupune parcurgerea unei proceduri strict reglementate de lege, tocmai pentru a elimina evaziunea fiscală. Pentru a vedea cum sunt respectate dispoziţiile legale, am mers la zece puncte „exchange house" din Bucureşti - aparţinând unor companii cu mai multe puncte de lucru - şi am cerut să tranzacţionăm lei şi euro. Primul lucru pe care l-am remarcat a fost faptul că doar una dintre aceste case de schimb valutar ne-a dat bon fiscal. Vânzătorii de la celelalte s-au făcut că plouă. Mai mult decât atât, comercianţii au încălcat principalele reguli din acest domeniu. Iată cum:
Formularul de informare
În primul rând, clienţii trebuie să primească, înainte ca tranzacţia să aibă loc, un formular de informare asupra cursului de schimb pentru moneda pe care o doreşte. „Pe acel formular, clientul trebuie să găsească date despre schimbul valutar pe care trebuie să îl facă. Informaţiile trebuie să fie identice cu cele afişate pe panoul exterior şi pe un afiş A4 din interiorul biroului", ne-a explicat Samuel Calotă, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului.
Nici o casă de schimb valutar dintre cele incluse în investigaţia noastră nu a respectat această obligaţie. Prima noastră destinaţie a fost una dintre unităţile societăţii Transfer Exchange (care are aproape 60 de puncte de lucru), aflată în Piaţa Moghioroş din Bucureşti. Am schimbat 20 de euro. Angajatul ne-a cerut bancnota, a privit-o, a numărat leii pe care ni-i datora şi ne-a înmânat suma fără să scoată, pe toată durata tranzacţiei, nici măcar un cuvânt.
La un alt birou, de data aceasta aparţinând firmei New Exchange (cu opt puncte de lucru în Bucureşti), amplasat într-un complex comercial din sectorul 6, lucrurile s-au desfăşurat aproape similar. Aici am schimbat 50 de euro. Vânzătoarea a luat banii, a numărat leii şi tra
