Furtunile magnetice cauzate de exploziile solare puternice pot afecta nu doar sateliţii plasaţi pe orbite înalte, ci şi reţelele electrice de la sol, conductele de petrol şi gaze naturale şi pot perturba serios sistemele de telecomunicaţii, informează AFP, preluată de Mediafax.

Impactul avut de furtuna solară din 1859, cea mai puternică cunoscută până în zilele noastre, a fost moderat, deoarece omenirea se afla în acea perioadă la primii paşi în domeniul tehnologiei moderne. Dacă o furtună similară ar avea loc în aceste zile, distrugerile ar fi mult mai importante.

O furtună solară puternică ar putea cauza economiei americane pagube de 20 de ori mai mari decât cele produse de uraganul Katrina în 2005, a avertizat Academia americană de ştiinţe, într-un raport publicat în 2008. Costul acestor pagube ar putea ajunge la două trilioane de dolari în primul an după o astfel de catastrofă.

Acest raport a relevat în premieră vulnerabilitatea unor sectoare cheie: reţelele electrice, sistemul de localizare GPS, transporturile aeriene, tranzacţiile financiare şi comunicaţiile prin radio.

Pe 13 martie 1989, o furtună magnetică provocată de un flux de particule solare încărcate cu sarcină electrică au provocat o pană a reţelei Hydro-Québec, privând de electricitate peste 6 milioane de canadieni vreme de nouă ore.

Atunci când câmpul magnetic terestru este puternic perturbat, el produce curenţi de o intensitate mare la suprafaţa Terrei, a explicat Philippe Escoubet, un responsabil al programului european Cluster, conceput pentru studia efectele pe care vânturile solare le are asupra planetei noastre.

"Aceşti curenţi trebuie să găsească un mijloc prin care să treacă mai departe, iar ei găsesc liniile de înaltă tensiune", a adăugat acelaşi cercetător. Curenţii electromagnetici pot să circule de-a lungul cablurilor, însă transformatoarele de la capătu