Despre salariul minim in economie, cu avantajele si dezavantajele lui, s-au scris tone de carti. Exista opinii pro si opinii contra, ambele avand la baza argumente solide. Din punct de vedere al Statului, treburile sunt bune. Din punct de vedere al mediului privat, vestile sunt proaste. Angajatorul e nevoit sa plateasca mai mult pe cartea de munca si prin urmare mai mult Statului, ceea ce ii afecteaza direct profitabilitatea (sau ii adanceste pierderile, dupa caz). De notat ca numarul angajatilor cu salariu minim la stat e de doua ori mai mic decat la privat.
E drept, salariul minim dezvăluie parţial costurile de muncă reale dintr-o economie într-un mod in care politicile fiscale nu reusesc sa o faca.
Bugetul ar avea de castigat circa 100 milioane de euro
La buget, cresterea salariului minim ar urca veniturile, arata un studiu facut de Lucian Albu si Liviu Voinea. Impactul net asupra bugetului general consolidat este pozitiv, între 358 milioane lei şi 1,1 miliarde lei (în funcţie de scenariu).
De cealalta parte, sectorul privat are de suferit din cresterea salariului minim. Aceasta induce costuri suplimentare, iar pentru a pastra un echilibru ar trebui redus CAS-ul pentru a absorbi impactul asupra costului cu forţa de muncă. Dar calculele arată că această reducere a CAS nu poate îndeplini concomitent două obiective: să fie neutră în privinţa costurilor cu forţa de muncă şi să fie neutră bugetar.
Scenariul optimist- creste consumul. Cel pesimist, creste economia subteranaPotrivit lui Albu si Voinea, creşterea costurilor cu forţa de muncă ar fi marginală pentru sectorul privat (între 1 şi 3%). „Sunt două fenomene care influenţează indirect calculele. Pe de o parte, unele firme ar putea refuza să plătească aceste salarii minime crescute şi să treacă angajaţii în economia subterană. Totuşi, creşterea costurilor este marginală şi p
