În ciua îndemnurilor la austeritate bugetară, aplicate sau nu, în România continuă să existe supape de scurgere a banului public, pe anumite sectoare sau domenii care pur şi simplu nu sunt reglementate de lege, fiind guvernate de un vid legislativ. E un aspect confirmat de un raport recent al Curţii de Conturi a României, legat de cheltuielile pentru servicii juridice făcute la dublu de instituţii care, deşi aveau servicii sau departamente juridice, cu mulţi oameni plătiţi bine, au contractat în mod constant case de avocatură, pentru prestarea de asistenţă şi consultanţă juridică. Adică, exact lucrurile pentru care îşi plătesc proprii angajaţi cu formare şi pregătire juridică. La acest gen de cheltuieli, Timişul e pe locuri fruntaşe în topul judeţelor cu cei mai mulţi bani cheltuiţi pentru asistenţa juridică în paralel.
Degringoladă instituţională
În cel mai recent raport de control realizat la nivel naţional, Curtea de Conturi a României afirmă că a identificat o zonă de utilizare a banului public, pe care o consideră ineficientă. Este vorba despre angajarea de către instituţiile publice, care au în structura organizatorică compartimente cu specialitate juridică, a unor societăţi şi cabinete de avocatură, pentru a le reprezenta interesele în faţa instanţelor de judecată şi a altor autorităţi publice.
Inspectorii Curţii de Conturi afirmă că, practic, instituţiile la care s-au identificat astfel de practici cheltuiesc sume duble, pentru unul şi acelaşi lucru. Structurile respective, deşi au cheltuieli mari legate funcţionarea departamentului sau serviciului juridic, dau bani pentru aceleaşi contracte de asistenţă sau consultanţă juridică şi unor case de avocatură, cu unele având chiar contracte de asigurare de consultanţă juridică permanentă. Practic, în aceste situaţii nu mai au nevoie să aibă o structură proprie cu at