Domnule Teodor Baconschi,

Preţuirea pe care o am faţă de dumneavoastră mă obligă să vă adresez cîteva întrebări despre reprezentarea oficială a României la ceremonia decernării Premiului Nobel pentru Pace care va avea loc la Oslo în 10 decembrie a.c.

Consideraţi că Premiul Nobel pentru Pace atribuit disidentului chinez Liu Xiaobo, e un act de duşmănie la adresa Chinei, aşa cum susţin autorităţile de la Beijing?

Consideraţi că în numele relaţiilor de prietenie cu China, România trebuie să recurgă la un artificiu de reprezentare la Oslo, astfel încît la ceremonia decernării Premiului Nobel pentru Pace, aşa cum aţi afirmat, ţara noastră să-şi trimită un reprezentant, dar nu pe ambasadorul român în Norvegia?

Consideraţi că dacă România va încerca să păcălească autorităţile de la Beijing, trimiţînd „pe cineva”, cum aţi declarat, la ceremonia de la Oslo, dar nu pe şeful misiunii diplomatice româneşti în această ţară, Beijingul va privi această manevră drept un un gest de prietenie?

Consideraţi că susţinerea unui militant al drepturilor omului, distins cu Premiul Nobel pentru Pace, e pentru o ţară ca România o problemă de principiu sau o chestiune conjuncturală care poate fi rezolvată prin, mă scuzaţi, şmecherii diplomatice?

În sfîrşit, domnule Teodor Baconschi, în calitatea dumneavoastră personală de susţinător declarat al creştin-democraţiei credeţi că există, în acest caz, al disidentului chinez Liu Xiaobo, un conflict de interese între creştin- democratul care sînteţi şi opţiunea diplomatică a ministrului de externe al României?

În ceea ce mă priveşte, ca simplu alegător, cred, domnule Baconschi, că apărarea drepturilor omului, chiar dacă în aparenţă, ne aflăm în faţa susţinerii drepturilor unei singure persoane, ar trebui să fie pentru România o cauză fără doar şi poate, fie şi cu riscul de a indispune un mare prieten al României