Energia consumată în prezent în clădiri reprezintă până la 40% din consumul energetic total. Bineînţeles că nu toate clădirile au ca destinaţie locuitul dar şi acestea prezintă valori de consum similare. Ponderea cea mai mare a consumului energetic este dată de asigurarea confortului termic (55%), urmat de prepararea apei calde (21%), iluminat (14%), restul fiind reprezentat de consumul pentru gătit, spălat, relaxare, instalaţii anexe etc. Pe de altă parte se ştie că un consum energetic mare atârnă greu în balanţa economică a unei ţări precum şi în buzunarele locatarilor care achită facturi mari la întreţinere. Mai mult decât atât, folosirea unor sisteme învechite sau neeficiente de producere a energiei pentru consumul casnic reprezintă şi o importantă sursă de poluare care afectează sănătatea şi diminuează confortul. De aceea soluţiile ecologice, al căror cel mai important obiectiv este reducerea consumurilor şi a risipei de resurse naturale şi, în consecinţă, adoptarea unui mod de viaţă natural şi cu consumuri decente sunt îmbrăţişate de tot mai mulţi oameni.

Situaţia clădirilor cu destinaţie de locuit din ţara noastră este foarte deficitară. Pe de o parte sunt case vechi care nu au putut beneficia de soluţiile moderne iar, pe de altă parte, la multe din cele construite în ultima perioadă astfel de tehnici nu au fost adoptate. Măsurarea consumurilor energetice actuale din clădirile din ţara noastră arată un nivel inacceptabil, şi anume, peste 200 kW/mp/an, în condiţiile în care directivele UE corespund unor valori situate între 25 până la 75 kW/mp/an. Rezultă că reducerea acestor consumuri în case reprezintă o necesitate a momentului.

Ce se poate face? Izolarea termică suplimentară a pereţilor şi planşeelor, terasei, montarea de sisteme de tâmplărie cu rezistenţă termică sporită reduc substanţial pierderile de căldură şi, implicit, consumurile energe