Duminică, la Muzeul Ţăranului Român, vor fi proiectate două serii de filme documentare, în cadrul expoziţiei de arhitectură "Spaţiul modernităţii româneşti 1906-1945" Sursa: VLAD STĂNESCU

1 /.

Manifestarea de mâine coincide cu venirea în țară a comisarului general al expoziției, Carmen Popescu - istoric de artă și de arhitectură, autoarea unei cărți publicate la Rennes, Franța, cu titlul „Le Style National Roumain - Construire une nation a travers de l'arhitecture 1881-1945” („Stilul Naţional Românesc - A construi o naţiune cu mijloacele arhitecturii 1881 - 1945”).

Carmen Popescu a acordat un interviu EVZ, în care a vorbit despre intenţiile expoziţiei care mai poate fi vizitată până pe data de 12 decembrie.

EVZ: Expoziția de la Muzeul Țăranului Român e concepută în jurul a trei arhitecți: Paul Smărăndescu, Octav Doicescu și Henrieta Delavrancea. De ce?

Carmen Popescu: M-am rezumat la ei trei şi pentru că arhivele lucrărilor lor sunt foarte bogate, dar şi pentru că, în opinia mea, cei trei servesc foarte bine ideea de modernitate.

Pe Smărăndescu l-am ales ca o contrapondere la ceilalţi doi, care sunt colegi de generaţie. El e unul dintre reprezentanţii primilor tineri români formaţi la Şcoala de Arte Frumoase de la Paris. În tot ceea ce a făcut, spre deosebire de Doicescu și Delavrancea, a fost mult mai puţin împins de un curent, de o ideologie fermă.

Ceilalți doi?

Doicescu și Delavrancea sunt foarte modernişti. Doicescu, angajat al Primăriei, a fost foarte apropiat de zona socialului. A făcut o serie de proiecte pentru cei cu venituri mici : locuinţele pentru salariaţii Uzinelor Comunale Bucureşti, locuințele din jurul Parcului Bordei...

În contrast cu el, Delavrancea este ancorată în zona mondenului. Ea a proiectat foarte multe reşedinţe pentru oamenii cu bani. Delavrancea e interesantă în sine și pentru că