Unii cititori mi-au sugerat sa fac niste cercetari in privinta lui Raoul Sorban, (1912-2006), un avocat si pictor din Cluj, care intre anii 1943 si 1944 a salvat, de nazisti, multi evrei din Ardeal.
Am folosit filele unor biblioteci universitare din SUA, date din presa de epoca, din Romania, Ungaria si Germania. Ce am gasit a fost uimitor.
Dupa Dictatul de la Viena, in toamna anului 1940, Raoul Sorban s-a decis sa ramana la Cluj, unde a deschis singura editura de carti in limba romana din Ardealului ocupat.
Editura Romaneasca din Ardealul de Nord, desi cenzurata intens, a reusit sa publice multe lucrari beletristice, medicale si de istorie. Printre colaboratorii ei s-au numarat avocatul clujean Emil Hatieganu (1878-1959), fratele sau, Dr. Iuliu Hatieganu (1885- 1959), avocatul Aurel Socol (1889-1962) profesorul maghiar Miskolczy Dezso si Pamfil Pop (ultimii doi fara date biografice).
In acele timpuri tulburi, o mare parte din populatia ardeleana s-a "refugiat" in Romania, printre care si unii evrei.
Recensamantul statului maghiar, din anul 1941, desi este considerat un "recensamant de propaganda", menit sa augmenteze cifrele reprezentand populatia maghiara, sublinia ca in Cluj exista o comunitate evreiasca de 16.763 de persoane din cei 185.000 de de locuitori.
Propaganda nazista accentua faptul ca germanii sunt un popor civilizat, care iubesc ordinea si disciplina, si deci cetatenii, care sunt cinstiti, nu au de ce sa se teama. Izick Schwartz, un rabin din oras, chiar povestea evreilor, cat de frumoase erau toate in Germania studentiei lui, la Heidelberg (probabil prin anul 1900). Aceasta a fost o anestezie prin propaganda.
Intelectuali ca Raoul Sorban, Aurel Socol si Emil Hatieganu, care ascultau radioul german si citeau presa nazista, incercau sa-i convinga pe evrei sa plece in Roma