Liderii est-europeni trebuie să acţioneze în sensul întăririi economiilor şi reducerii inflaţiei pentru ca împrumuturile în valută să nu afecteze din nou stabilitatea economică, consideră oficialii BERD, care afirmă în premieră că fără instituţii puternice privatizarea nu aduce eficienţă.
Banca cu sediul în Londra a purtat în ultimul an discuţii cu Fondul Monetar Internaţional, Banca Centrală Europeană, autorităţile şi băncile cu privire la modalităţi de diminuare a dependenţei regiunii de finanţare în monedă străină, tendinţă ce a adus unele ţări în pragul default-ului în timpul crizei financiare.
Dezvoltarea creditării în monedă locală ar asigura o "creştere viguroasă şi mai puţin volatilă" prin mobilizarea economisirii interne şi limitarea nevoii de infuzii de capital, se arată într-un raport al BERD. Banca a evidenţiat trei căi prin care dependenţa de credite în valută ar putea fi redusă, în funcţie de cauzele problemei.
"Problema este foarte greu de soluţionat în criză pentru că finanţarea în valută ar putea fi singura la care ai acces", a declarat Erik Berglof, economist-şef al BERD, citat de Bloomberg. "Susţinem însă că acum este momentul pentru a acţiona."
Pieţele financiare subdezvoltate, ratele scăzute ale economisirii şi ratele locale ridicate ale dobânzii au contribuit la o creştere puternică a volumului de credite în valută.
Efectele negative au ieşit la iveală în momentul declanşării crizei creditelor la nivel mondial, băncilor est-europene şi băncilor-mamă ale acestora din Austria, Italia, Germania şi Suedia fiindu-le greu să refinanţeze creditele ipotecare, auto şi de consum.
În America Latină aceeaşi problemă a fost rezolvată în cinci ani
"America Latină a avut această problemă în anii '90 şi se considera atunci că va dura mai multe decenii sau chiar o sută de ani pentru îndreptarea situaţiei", a declara