România nu se află într-o poziţie confortabilă din perspectiva adoptării monedei unice europene din cauza creşterii datoriei publice, precum şi a deficitului bugetar şi riscului de ţară încă ridicate, dar menţine ţinta de intrare în zona euro la orizontul anului 2015, afirmă Agnes Nagy, membru în Consiliul de Administraţie al BNR.

Situaţia este înrăutăţită de deficitele excesive, dar şi de o serie de vulnerabilităţi care decurg din dependenţa de pieţele externe şi de spaţiul limitat de mişcare al autorităţilor, consideră Nagy, care se află la al doilea mandat în CA al BNR, fiind propusă pentru această funcţie de UDMR.

Nagy apreciază că adoptarea unilaterală a euro - sugerată uneori în mediile de business - "nu este nici posibililă şi nici viabilă, întrucât nu înlocuieşte procesul de reformă şi de restructurare necesare economiei".

BNR a respins în mai multe rânduri ideea adoptării unilaterale a euro, care s-ar traduce într-o pierdere a autonomiei politicii monetare.

Nagy spune că în perspectiva intrării în zona euro în ianuarie 2015, România ar trebui să intre în ERM II - mecanismul premergător adoptării monedei unice, care reprezintă un test de stabilitate a monedei naţionale - în 2012. Intrarea în ERM II cu trei ani înainte de adoptarea efectivă a monedei ar asigura îndeplinirea criteriilor de convergenţă nominală, dar şi realizarea unor progrese importante în procesul de convergenţă reală.

"Adoptarea euro trebuie să fie ultima şi nu prima fază a procesului de convergenţă", argumentează Nagy imposibilitatea adoptării euro înainte de a îndeplini criteriile de convergenţă reală.

Principalul indicator de convergenţă reală urmărit la nivelul Comisiei Europene este valoarea Produsului Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor. Nivelul PIB/cap locuitor era în România de 5.500 de euro la nivelul anului trecut, comparativ cu o medie de 25.500