Acum câţiva ani, o lăudabilă iniţiativă de marketing a unui mare producător de bere, un clip publicitar care viza conturarea unei imagini pozitive a României în străinătate (mult-discutatul brand de ţară), venea să suplinească lipsa de implicare a autorităţilor statului în această privinţă. Clipul încerca să demonstreze importanţa, sau mai degrabă relevanţa României la scară globală, folosind ceea ce în matematică se cheamă metoda reducerii la absurd, adică imaginând o lume lipsită de România şi de români. Ceea ce a rezultat de aici a fost în principal o înşiruire de realizări individuale ale unor personalităţi româneşti de anvergură mondială incontestabile (Eliade, Brâncuşi, Coandă, Paulescu etc). Când venea vorba însă de realizări colective contemporane, producătorii clipului remarcau faptul că limba română ar fi a doua limbă vorbită în cadrul companiei Microsoft. Nu cred să se fi făcut un recensământ în acest sens. Se ştie că la Microsoft lucrează câteva sute de IT-işti de origine română, însă cât anume reprezintă ei din cei 90.000 de angajaţi la nivel global ai Microsoft este greu de spus. Cert este că ne mândrim cu talentul deosebit al specialiştilor noştri în domeniul IT, după cum ne lăudăm an de an şi cu rezultatele excelente realizate de tinerii noştri la olimpiadele internaţionale de matematică, de informatică sau de fizică.
Recentul raport anual asupra competitivităţii realizat de prestigiosul International Institute of Management Development (IMD) din Lausanne, Elveţia, World Competitiveness Yearbook 2010, vine însă să pună sub semnul întrebării această confortabilă preconcepţie românească.
Acest raport analizează 58 de economii din întreaga lume sub aspectul competitivităţii, luând în calcul nu mai puţin de 327 de parametri, de la indicatori macroeconomici precum evoluţia Produsului Intern Brut, a ratei inflaţiei sau a balanţei de plăţi, la