Phenianul şi Seulul nu au semnat niciun acord de pace, deci poarta pentru un conflict militar este mereu deschisă. Sursa: ARHIVA PERSONALĂSursa: ReutersSursa: ARHIVA PERSONALĂSursa: ARHIVA PERSONALĂSursa: ARHIVA PERSONALĂ
1 /.
În lipsa unui accord de pace, incidentele nu au lipsit din 1953 până acum, dar nici unul nu a fost de proporţiile celui de astăzi. De obicei zona cea mai supravegheată şi emblematică pentru criza permanentă dintre cele două Corei era zona demilitarizată aflată pe graniţa terestră dintre cele două ţări, faimoasa DMZ care în realitate este zona cea mai puternic inarmată din lume.
Dar lovitura nu a venit acolo, ci asupra unei mici insule de pe graniţa maritimă. Este o zonă în care şi în trecut au mai fost incidente şi manevre de hărţuire, între care manevre maritime militare executate de forţele nord-coreene, chiar înainte de atacul cu artilerie.
Focul de artilerie lansat de Coreea de Nord şi la care autorităţile de la Seul au răspuns imediat, inclusiv trimiţând avioane de vânătoare, vine la jumătate de an după ce o navă sud-coreană a fost scufundată în aceeaşi zonă, se pare din cauza unei torpile nord-coreene, lucru negat de Phenian. Atunci şi-au pierdut viaţa 46 de oameni.
O strategie complexă pentru aplanarea tensiunilor
Atacul de astăzi alimentează o parte din opinia publică de la Seul care susţine că aşa-numita “sunshine policy” – “politica razelor de soare” - nu funcţionează. Este vorba despre o strategie de apropiere, inclusiv economică dintre cele două Corei, prin care se spera că vor fi atenuate tensiunile politice iar Phenianul ar renunta, într-un final, la armele nucleare.
Ambasadorul sud-coreean pentru chestiunea nucleară, Hwang Joonkook, vorbea, nu demult, de o strategie mai complexă. “Urmărim o abordare integrată în această chestiune, aplicăm presiuni sub form
