"Intreprinderile din Romania publicau reclame pentru a gasi parteneri straini. Dupa cum se faceau reclamele, nu cred ca au gasit vreodata", a explicat Costin Popescu, profesor doctor in publicitate, in cadrul conferintei Ad Comunism. Cu ocazia evenimentului desfasurat ieri, in Club A, acesta a vorbit despre "naivitatea jenanta" a reclamelor comuniste si a comentat mai multe exemple din perioada in care "sticlele de lapte stateau singure la coada".
Se intamplau si lucruri bune in comunism
"Am observat ca se acrediteaza o idee reductiva despre comunism", a declarat Costin Popescu, profesor doctor la mai multe facultati din Romania. "Departe de mine gandul de a incerca sa tin partea comunismului. Nici pe departe. Era un sistem pe care l-as califica in primul rand ca injositor. Si eu, ca atatia altii, am suportat multe injuraturi de la comunism.
Valorificarea mostenirii comuniste nu exista numai in Romania. Un german a avut ideea, cumparand o linie de montaj de la uzinele Trabant, sa le vanda studentilor din Germania trabanturi decapotabile. Studentimea germana venea la scoala, in ultimele zile din timpul scolii, cu trabant decapotabil.
Costin PopescuDar n-as vrea sa credeti ca in comunism nu se intampla nimic bun. Student fiind, mergeam la cenaclurile lui Nicolae Manolescu si lui Ovid Crohmalniceanu. Si la unul dintre aceste cenacluri citea un personaj pe care il chema Mircea Cartarescu.
In aceleasi vremuri aveam o gramada de colege care, ca si astazi, doreau sa-si cumpere parfum. Parfumuri se gaseau vizavi de Universitate, unde astazi exista BCR. Ele asteptau cu interes bursa, care era 500 de lei. Treceau strada, riscand sa fie calcate de masini, ca sa isi cumpere parfumuri. Singura lor speranta era sa vina parfumurile atunci cand ele aveau bursa. Pentru ca nu erau parfumuri tot timpul.
In acea vreme fu