Daca ar mai fi existat dubii, forma Legii Educatiei Nationale realizata de Comisia de Invatamant a Senatului le-a spulberat. Clanurile universitare lupta cu disperare pentru a-si salva feudele, privilegiile, puterea si banii castigati din “fabricile de diplome”. Prevederile din proiectul depus de Comisia Senatului, in absenta senatorilor puterii, devoaleaza toate aceste intentii.
1. Profesorii universitari pot iesi la pensie la 70 de ani, dar si dupa aceasta varsta titularizarea le poate fi prelungita, anual, de catre Senatul universitar, pana la plecarea naturala. In acest timp, tinerilor cu doctorate la universitati de prestigiu, care bat la usa universitatilor noastre, li se spune cinic: nu sunt locuri. Altfel spus, gerontocratia invinge meritocratia.
2. Rectorii sunt alesi in continuare de Senatul universitar, format la randul sau din persoane agreate de grupurile de influenta si clientelare. Nici macar alegerea rectorilor cu votul secret al tuturor cadrelor didactice n-a fost admisa.
3. Rectorii si profesorii universitari pot cumula, in varianta Comisiei senatoriale, functii de demnitate publica, parlamentar, rector, presedinte de universitate, profesor universitar, director de institut, cercetator si altele, fiecare cu salariul aferent. Salariile de mii sau zeci de mii de euro lunar vor fi in continuare posibile.
4. Rectorii si directorii de scoala vor putea indeplini functii de conducere in partidele politice, o dovada ca depolitizarea clamata de opozitie este de o ipocrizie fara margini.
5. Procedura de abilitare, existenta si in tari europene precum Germania, care incearca sa separe valoarea de nonvaloare, a fost anulata de Comisia Senatului. Varianta angajata de Guvern presupune ca accesul in functii de conducere, de profesor universitar, de conducator de doctorat, sa fie precedat de o procedura
