După ce acum câţiva ani, la prima călătorie în ţara noastră, marele regizor Peter Greenaway a inflamat spiritele patriotarde spunând că românii au o cultură invizibilă, zilele acestea a revenit pentru o vizită de lucru: invitat la Festivalul de Film Experimental de la Bucureşti, a susţinut un masterclass pentru viitorii cineaşti.

Conferinţa sa, numită „Noi posibilităţi" a fost plină de expresii cel puţin la fel de citabile ca afirmaţia sa de acum câţiva ani privind cultura română. „Cinematograful este distracţie ieftină pentru proletariat", a spus el, amuzând asistenţa. „Ce altceva este Bollywoodul sau Hollywoodul decât pâine şi circ pentru muncitori? Numai că acum suntem cu toţii mic-burghezi, aşa că a devenit o industrie prostească şi inutilă."

Analfabetismul vizual

Mare iubitor de pictură,după cum o arată şi filmele sale, de altfel, după cum a mărturisit şi-ar fi dorit să devină pictor mai degrabă decât regizor, Greenaway a pledat în favoarea cinematografului ca formă de transmitere şi de comunicare a imaginii. „Deşi am vizionat mii de filme, nu cred că am văzut cu adevărat cinema în toţi aceşti ani. Asta pentru că cineaştii sunt în bună măsură analfabeţi vizual. Cinematograful care se face acum este analfabet vizual. Cele mai multe filme, de la «Harry Potter» la cele serioase făcute de Lars von Trier sau Goddard, nu sunt altceva decât nişte ilustraţii ale unor cărţi sau ale altor texte. Filmul a devenit o prelungire a librăriilor. Or, eu cred că misiunea autentică a acestei arte este mai mult decât atât." Vorbind despre diversele forme de dictatură ce apar în cinematograful de astăzi contra cărora un cineast autentic ar trebui să lupte, el a amintit de dictatura textului, cea a camerei de filmat care ne arată doar un punct de vedere, cea a frame-ului, a mărimii şi a formei imaginii („Pictorii îşi pot alege mărimea şi forma pânzei,