Guvernatorul Mugur Isărescu admite că datoria privată enormă a fost cea care a determinat statul să apeleze la sprijinul UE şi al FMI, dar consideră că decizia de îndatorare a fost "democratică", în spatele ei aflându-se peste 4 milioane de români. În acest angrenaj, băncile au avut doar rol de intermediar, aducând banii din străinătate.

Responsabilitatea umflării datoriei externe revine în principal firmelor private, dar şi celor peste 4 milioane de români care s-au îndatorat la bănci pentru a-şi satisface dorinţa de consum în anii trecuţi, spune guvernatorul Isărescu, care consideră că decizia a fost una "democratică". Acum a venit însă momentul învăţării lecţiei dureroase, că banii trebuie returnaţi.

Datoria externă totală urcă în prezent spre 90 mld. euro, ajungând să reprezinte 75% dintr-un PIB de 120 mld. euro. În anii trecuţi datoria era umflată de sumele absorbite de companiile private, care au ajuns să aibă credite luate din străinătate de 40 mld. euro, dar şi de băncile comerciale, care au atras 22 mld. euro din afară.

"Băncile sunt vinovate, dau cuvântul ăsta tare ca să-i provoc pe bancheri, pentru 22 de miliarde de euro din cele 90 de miliarde de euro, că ei ne-au dat credite. Numai la nivelul populaţiei sunt 4,5 milioane de persoane care au luat credite, aceasta reprezintă 50% din populaţia activă. Deci eu cred că la întrebarea cine a îndatorat România trebuie să avem în vedere acest lucru care nu e de neglijat. E clar că decizia a fost democratică, nu a luat-o X sau Y", a spus Isărescu la Forumul Bancar Român, organizat de Finmedia în parteneriat cu BNR.

Banca centrală a încercat între 2004 şi 2006 să tempereze setea de credite a populaţiei, venind cu o serie de măsuri pentru a limita gradul de îndatorare, iar ulterior a impus băncilor măsuri dure pentru a descuraja vânzarea de împrumuturi în valută. Totuşi, în 2007, când econom