Muzeografa de la secţia de etnografie a Muzeului Judeţean îşi doreşte ca elevii să vină mai des şi să stea mai mult în vizitele pe care le fac cu şcoala.
Bună cunoscătoare a tradiţiilor populare din zona Câmpiei Române, Ana Maria Biţică are darul povestirii, astfel încât, la orice întrebare legată de tradiţiile folclorice din zona Giurgiu, răspunde printr-o mică prelegere care captivează curiozitatea interloctorului.
Informaţiile pe care ştie să le ofere cu talent sunt apreciate de elevi, ori de câte ori aceştia vin în vizită la secţia de etnografie a Muzeului Judeţean, găzduită la parterul sediului Consiliului Judeţean.
Din păcate, ceea ce se poate vedea acum, în sala de expoziţie, este doar o mică parte din colecţia etnografică, care, după ce, în anul 2005, s-a mutat din frumosul conac brâncovenesc din satul Floreşti-Stoeneşti, la Giurgiu, din cauza lipsei de spaţiu, este păstrată, în cea mai mare parte, în depozit.
Oamenii înţeleg tot mai puţin tradiţiile
Din întrebările pe care copiii i le pun când vin în vizită, muzeografa a observat că cei mici sunt tot mai departe de tradiţiile populare.
“Pe lângă faptul că cea ce văd la muzeu nu mai există în realitate, de câteva decenii, nici înţelesul tradiţional al denumirilor obiectelor nu le mai este cunoscut”, a remarcat Ana Maria.
Ea a dat de exemplu cuvintele “meliţă” şi “cânepă”, despre care copiii ştiau că denumesc o pasăre şi un drog.
Pe de altă parte, pentru a-i susţine pe meşterii populari să producă în continuare obiecte tradiţionale, Ana Maria Biţică, împreună cu ceilalţi colegi de la Secţia de Etnografie a Muzeului Judeţean “Teohari Antonescu” din Giurgiu, organizează, în fiecare an, de Rusalii, un târg tradiţional de produse meşteşugăreşti.
“La fiecare ediţie, dintre cele trei pe care le-am organizat, până în prezent, am editat p