Eroina titulara a operei "Carmen" de Bizet era o tiganca - asa cum se spunea pe atunci. Adica, de etnie rroma, cum spunem noi acum. Un personaj principal in "Trubadurul" este Azucena, tot o rroma, careia Verdi i-a dat un rol de exceptie. Compozitorul "francez" Boulanger era un rrom din Tulcea, emigrat in Germania, iar apoi in Franta.
Cand vorbim de cel care a fost marele violonist roman Ion Voicu, nu ne vine sa adaugam "de etnie rroma", dar, atunci cand vorbim de expulzatii din Franta sau Italia, nu evitam sa adaugam aceasta sintagma, ca sa nu fim confundati cumva "noi" cu "ei".
In acest context, problema urca la varf. Premierul maghiar s-a adresat Europei, aratand, subtil, amanuntul ca rromii din Ungaria sunt stabili, nu nomazi ca cei din Romania si Bulgaria, convins ca a spalat astfel obrazul Budapestei si ne-a lasat manjiti cu marmelada numai pe noi si pe bulgari.
Poate ca premierul Orban n-a stiut, poate ca n-a facut legatura, dar tiganii din "Carmen" si cei din "Trubadurul" erau tot nomazi, nu stabili - si, in plus, contrabandisti.
Bizet si Verdi nu i-au manjit cu marmelada, dupa procedeul domnului Orban, i-au inobilat cu arta lor.
Cam in aceasta lumina citesc in ziarul francez "Le Figaro" stirea despre asigurarile noului ministru de Externe Laurent Wauquiez, dispus sa reia cu bunavointa legaturile cu Comisia Europeana, in problema rromilor.
Ministrul s-a angajat sa aplaneze toate relatiile degradate brutal, intre Paris si Bruxelles, pe aceasta tema. Mi se pare ca ministrul sesizeaza o realitate: Romania a intrat in UE, cu bune si rele: cu toti cetatenii romani, cu orasele, muntii, raurile, maghiarii, lipovenii, inclusiv cu rromii, asa cum sunt ei - buni sau rai.
Europa ne poate ajuta pentru emanciparea rromilor, nu pentru stigmatizarea lor - asta se poate obtine si fara ajutor e
