Autorul Lev Nicolaevici Tolstoi rămâne şi astăzi un spin în ochii prelaţilor, fiind „considerat extremist, instigator la ură împotriva bisericii“.

La 20 noiembrie, după calendarul nou, s-au împlinit 100 de ani de la moartea autorului unor opere clasice ale literaturii mondiale, precum „Anna Karenina" sau „Război şi pace". Tolstoi rămâne însă până astăzi un spin în ochiul Bisericii Ortodoxe şi este ignorat de Kremlin.

Biserica Ortodoxă Rusă nu-i iartă nici acum, după o sută de ani de la moartea sa, atitudinea „blasfemică". În „Învierea", roman scris între anii 1889-1899, Tolstoi descrie un ritual bisericesc în cuvinte triviale, numind de exemplu iconostasul „barieră" sau sutana preotului „sac din brocart". În 1901 a fost decisă excomunicarea lui Tolstoi, despre care scriitorul a aflat din presă. Influenţa bisericii pe atunci era imensă, aceasta cerându-i ţarului să cenzureze şi să interzică publicarea operelor autorului căzut în dizgraţie.

Unele dintre scrierile sale au apărut în următoarea perioadă doar în străinătate, în Rusia circulând doar copii ilegale. Cenzorii nu au reuşit însă să-i diminueze reputaţia celui pe care Dostoievski îl numea autorul „operei literare perfecte". Pe patul de moarte, în anul 1910, Tolstoi, la vârsta de 82 de ani, a refuzat să-şi ceară iertare de la feţele bisericeşti care se adunaseră în jurul său. Cu biserica Tolstoi a rupt orice legătură când a înţeles că instituţia nu reprezenta interesele lui Dumnezeu, ci pe cele ale oamenilor care s-au pus în slujba ei.

Reconciliere imposibilă

Critica lui a fost fără paravan şi extrem de acidă. Nici astăzi Kremlinul nu îndrăzneşte să se opună doleanţelor Patriarhiei Ruse. Astfel, anul trecut un tribunal din regiunea Rostov l-a judecat şi l-a categorisit pe scriitorul decedat cu aproape un secol în urmă drept „extremist, instigator la ură împotriva bisericii, conform pa