Astfel, criza politică ce macină de doi ani Republica Moldova nu a fost depăşită. Alegerile parlamentare anticipate desfăşurate duminică în R.Moldova nu au schimbat cu mult configuraţia noului Parlament de la Chişinău, atâta doar că Alianţa Moldova Noastră, care a făcut până acum parte din coaliţia de guvernare, a rămas în afara Legislativului. Conform rezultatelor prealabile anunţate de Comisia Electorală Centrală din R. Moldova, după numărarea a 95,4% din voturi, comuniştii au obţinut – 40,5% (44 mandate de deputat), PLDM – 28,7% (31 de mandate), PDM ­ 12,9% (15 mandate) şi PL ­ 9,3% (11 mandate). Pragul de accedere în Parlament este de 4%.

Aşa cum arată acum tabloul electoral, aceasta înseamnă că partidele de orientare democratică din Moldova vor ocupa în noul Parlament 57 de fotolii de deputat din totalul de 101 – număr suficient pentru formarea guvernului şi alegerea preşedintelui Parlamentului, însă nu şi a şefului statului. Pentru ca şeful statului să fie ales sunt necesare 61 de voturi. Asta înseamnă că partidele care fac parte din actuala guvernare ar urma să caute voturi la comunişti.

Până acum, doar Partidul Democrat a anunţat că s-ar putea alia cu comuniştii pentru a alege un şef de stat, dar nici împreună nu ar avea 61 de mandate necesare, ci doar 59. Prin urmare, o alianţă de stânga nu ar pune capăt crizei politice. Teoretic şi mathematic, singura alianţă care ar duce la depăşirea acestei crize prin alegerea şefului statului ar fi între PCRM şi PLDM. Prim-vicepreşedintele PLDM, Alexandru Tănase, a menţionat, însă, că discuţiile despre un astfel de scenariu sunt absurde.

MOŞTENIREA LUI LENIN

Rezultatele preliminare oficiale afişate de CEC diferă substanţial de rezultatele a două sondaje exist-poll realizate de două companii sociologice care evidenţiau o victorie comună detaşată a PLDM, PD şi PL în raport cu comuniştii. Liderii