Foto: Bogdan Chesaru / Intact Images Criza politică ce macină de doi ani Republica Moldova nu a fost depăşită. Alegerile parlamentare anticipate desfăşurate duminică în R. Moldova nu au schimbat cu mult configuraţia noului Parlament de la Chişinău, atâta doar că Alianţa Moldova Noastră, care a făcut până acum parte din coaliţia de guvernare, a rămas în afara Legislativului. Conform rezultatelor prealabile anunţate de Comisia Electorală Centrală din R. Moldova, după numărarea a 95,4% din voturi, comuniştii au obţinut – 40,5% (44 mandate de deputat), PLDM – 28,7% (31 de mandate), PDM – 12,9% (15 mandate) şi PL – 9,3% (11 mandate). Pragul de accedere în Parlament este de 4%.

Aşa cum arată acum tabloul electoral, aceasta înseamnă că partidele de orientare democratică din Moldova vor ocupa în noul parlament 57 de fotolii de deputat din totalul de 101 – număr suficient pentru formarea guvernului şi alegerea preşedintelui Parlamentului, însă nu şi a şefului statului. Pentru ca şeful statului să fie ales sunt necesare 61 de voturi. Asta înseamnă că partidele care fac parte din actuala guvernare ar urma să caute voturi la comunişti.

Mai este însă o speranţă pentru o schimbare reală, care vine de la moldovenii din străinătate. Comisia Electorală Centrală a numărat până în prezent doar 95% din sufragii. Voturile nenumărate încă sunt ale cetăţenilor moldoveni de peste hotare, care se presupune că au votat în cea mai mare parte pentru necomunişti.

Este vorba de peste 64 mii de voturi, adică echivalentul a ceva mai mult de patru mandate de deputat. Exact de atât ar avea nevoie partidele democratice ca să adune 61 de voturi necesare pentru a putea alege, fără comunişti, şeful statului.

O altă cale de depăşire a crizei politice, fără comunişti, ar putea fi o reformă amplă a Constituţiei. Mai bine zis, schimbarea actualei Constituţii a Republicii Moldova, inc