Zoom Henri Coandă, părintele aviaţiei reactive
În semn de recunoaştere a contribuţiilor sale în diferite domenii, Henri Coandă (1886-1972) a fost sărbătorit în anul 1956 la Wings Club din New York ca părintele aviaţiei reactive; la 3 aprilie 1960, UNESCO i-a acordat ordinul Meritul pentru cercetări ştiinţifice în grad de comandor; în 1961 a fost decorat de guvernul francez cu Medalia Militară; în 1970, a devenit membru al Academiei Române şi în anul 1971 a fost ales membru de onoare al Societăţii Regale de Aeronautică din Marea Britanie. Cu prilejul omagierii savantului, la împlinirea vârstei de 80 de ani, în periodicul „Le Figaro Littéraire“, de joi, 5 mai 1966, era publicat un articol cu următorul titlu: „En 1910, Henri Coanda inventait l’aviation à réaction. Il prépare aujourd’hui une soucoupe volante“ („În 1910, Henri Coandă a inventat avionul cu reacţie. Astăzi, pregăteşte realizarea unei farfurii zburătoare.“)
La mijlocul lui octombrie 1910, aeroplanul construit de inginerul român Henri Coandă şi dotat nu cu elice, ci cu un „propulsor-turbină“, atrăgea privirile tuturor la cel de-al doilea Salon de Locomoţie Aeriană de la Paris. Săptămânalul francez „La vie au grand air“ dedica un număr excepţional salonului şi descria în detaliu biplanul lui Coandă, care „diferă ca şi concepţie şi construcţie de tot ce s-a făcut până acum“.
Era, în fapt, primul avion cu reacţie din lume, iar publicaţiile specializate n-au ratat premiera, chiar dacă, la momentul acela, implicaţiile acesteia nu puteau fi decât bănuite. Editorialul semnat de Henri Petit în numărul special al săptămânalului „La vie au grand air“ inventaria exponatele salonului parizian de aeronautică, dar insista asupra aparatului de zbor construit de inginerul român de numai 24 de ani: „De semnalat biplanul Coandă. Totul este original la acest aparat, fuselajul şi aripile sunt acoperite cu
