Biserica din lemn din satul Răpciuni, judeţul Neamţ, este unul dintre cele mai preţioase monumente ale Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti“.

În Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti“, Moldova ocupă un loc important fiind reprezentată prin treisprezece case şi gospodării, o biserică din lemn, un atelier de fierărie şi un scrânciob. Putem astfel, parcurgând zona rezervată Moldovei, să înţelegem felul în care s-a dezvoltat arhitectura vernaculară, să urmărim evoluţia complexă a modului de viaţă oglindit în felul în care oamenii construiau, îşi împodobeau casa sau biserica. De la folosirea materialelor de construcţie pe care le oferea mediul înconjurător (îndeosebi lemn şi piatră), la tehnici de construcţie, la decor şi planimetrie, totul este o evidentă şi mai ales inteligentă adaptare a omului la oferta naturii, o folosire judicioasă a ceea ce găsea la îndemână. A fost salvată de la distrugere

Biserica din lemn din Răpciuni, judeţul Neamţ, este unul dintre cele mai preţioase monumente ale Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti“. Ea este datată 1773, aşa cum arată inscripţia incizată pe ancadramentul uşii de la intrare şi pe icoana de hram. Biserica a fost transferată în muzeu în anul 1958, în vremea directorului Gheorghe Focşa, fiind practic salvată de la distrugerea cauzată de crearea barajului hidroenergetic de la Bicaz, lacul de acumulare de pe Valea Bistriţei desfiinţând satul Răpciuni.

Demontarea bisericii a fost făcută cu meşteri dulgheri locali, care au şi reconstruit-o în muzeu. Numele lor figurează în actele contabile aferente anului 1958. Aceştia au fost: Ursu Vasile, Borşa Ion, Bocancea Gheorghe, Bocancea Ion, Târşa Gheorghe, Bonteanu Gheorghe, Chiorbeja Grigore, Roştioru Nicolae.

De plan trilobat, cu altarul şi pronaosul poligonale, biserica Răpciuni se încadrează în cel mai pur stil al bisericil