Cea mai recentă carte a lui Salman Rushdie, Luka şi Focul Vieţii, nu este prima pe care scriitorul o dedică unuia dintre copiii săi: cu aproximativ 20 de ani în urmă, Marea de Poveşti, Muntele Cunoaşterii, Lacul Înţelepciunii şi Zorii Cei Dintîi prindeau contur în Harun şi Marea de Poveşti (1990), un basm ţesut pentru fiul său, Zafar (care poartă şi numele Harun). Salman RUSHDIE, Luka şi Focul Vieţii, traducere din limba engleză de Dana Crăciun, Editura Polirom, Iaşi, 2010, 252 p. În 2010, era timpul ca şi celălalt fiu al său, Milan (al doilea nume al său fiind, cum altfel?, Luka), în vîrstă de 13 ani, să beneficieze de fantezia şi de imaginaţia tatălui şi să devină, la rîndul său, personaj într-o aventură fantastică şi grandioasă, menită, aşa cum se întîmplă în viaţa tuturor eroilor, să îi formeze personalitatea. Este o aventură care îi aduce, în acelaşi timp, maturitate şi cunoaştere, dar reuşeşte să îi menţină vii farmecul copilăriei şi credinţa în puterea poveştilor.Basm „updatat“ la realitatea contemporană La fel ca în Harun şi Marea de Poveşti, tărîmul magic al ficţiunii este ameninţat cu distrugerea, pentru că Povestitorul Raşid Khalifa – renumitul Şah de Blah – îşi pierde capacitatea de a mai spune poveşti: înHarun…, se simte părăsit de nepreţuitul dar al povestirii, iar în Luka…, se scufundă într-o stare de somnolenţă vecină cu moartea, din care îşi poate reveni doar cu ajutorul Focului Vieţii, „care ardea pe Muntele Cunoaşterii, care se înălţa lîngă Lacul Înţelepciunii, care era luminat de Zorii Cei Dintîi“. Luka, simţind că aceasta este ocazia pentru aventura după care tînjea, dorind să treacă prin întîmplări magice aşa cum avusese şansa fratele său Harun (după cum, în realitate, Milan, fiul lui Rushdie, citind cartea dedicată fratelui său, s-a întrebat cînd o să fie şi el model pentru un personaj într-o aventură excepţională), se hotărăşte să întrep