Târgoviştenii pot admira la muzeu o parte din istoria neolitică a judeţului.
La Muzeul de Istorie se regăsesc unelte gospodăreşti, dar şi vase şi ulcioare folosite de strămoşii noştri, toate vechi de aproape 6000 de ani. Un lucru mai puţin ştiut este că locuitorii de atunci a acestor meleaguri purtau bijuterii din piatră sau din bronz, broşe, brăţări şi ace decorative. O parte dintre acestea, găsite în localităţile dâmboviţene Cătunu, Băleni sau Hăbeni, se regăsesc în vitrinele Muzeului de Istorie. “Înclinaţiile pentru bijuterii şi înfrumuseţare a existat din cele mai vechi timpuri, încă din preistoric, şi variază de la piese de lut până la piese de bronz, argint sau aur. Avem şi podoabe din sticlă, care au fascinat toate femeile din perioada respectivă şi, mai ales, pe cele barbare. În lumea barbară găseai câte o mărgea de sticlă şi nu un colier întreg, aşa cum se regăsea la femeile romane”, a declarat pentru Adevărul de Seară Ana Ilie, arheolog la Muzeul de Istorie.
Pe lângă bijuterii şi vase sau ulcioare, vizitatorii mai pot admira la muzeu unelte folosite de strămoşii din neolitic şi epoca de bronz, dar şi figurine din lut cu diverse reprezentaţii, culese din mai multe localităţi dâmboviţene precum Mogoşani, Mătăsaru, Ocniţa sau Cătunu. “Colecţia de miniaturi este interesantă. În general, se consideră că au funcţie religioasă, cultică. Unii spun că sunt jucării şi dau exemple din gama în care fetiţele îşi fac tot ce înseamnă obiecte de uz casnic şi gesturi familiale. Topoarele sunt din piatră şi aparţin epocii bronzului, iar ipotezele sugerează că au fost, de fapt, folosite cu funcţie de prestigiu”, mai spune aceasta.
