Boală puţin cunoscută, hipertensiunea arterială pulmonară are un impact serios asupra calităţii vieţii celor afectaţi. Fără tratament, aceşti bolnavi ajung să trăiască la fel de puţin ca persoanele cu forme grave de cancer.

Hipertensiunea arterială pulmonară (HTAP) afectează aproximativ 500 de români. Cauzele nu sunt pe deplin elucidate. În unele situaţii poate fi asociată cu malformaţii congenitale şi, mai rar, cu ciroză hepatică şi cu HIV.

Din cauză că la debut nu are simptome specifice, diagnosticarea ei poate întârzia şi până la 3 ani şi jumătate. Afecţiunea este cu atât mai riscantă cu cât poate cauza moarte prematură.

Oboseala, printre simptome

Boala se manifestă adesea prin lipsă de aer, stare de slăbiciune şi de oboseală, dar şi prin durere toracică. Cu aceleaşi simptome s-a confruntat şi C.I., de 33 de ani, din Moreni, Dâmboviţa. Problemele lui au început în anul 2003, când, din cauza oboselii şi a durerilor în piept, trebuia să facă pauze dese când mergea la sală. Era un tânăr activ, care parcurgea cu bicicleta chiar şi 70 km pe zi.

După diagnosticarea cu HTAP, el a trebuit să renunţe la activităţile fizice, să aibă un regim alimentar din care să excludă sarea şi grăsimile şi să ia tratament medicamentos, un betablocant. „C.I. a fost diagnosticat într-un moment în care România nu-i putea oferi niciun tratament pentru boala sa", spune doctorul Tudor Constantinescu, medic specialist pneumolog în cadrul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta" din Bucureşti.

Boala l-a determinat să renunţe şi la programul său de lucru redus deja la patru ore. Până în anul 2007, atunci când s-a complicat cu insuficienţă cardiacă şi a început să prezinte ascită (acumulare de lichid în abdomen), C.I. cântărea 75 kg. După ce a început să facă puncţii la două-trei luni pentru evacuarea lichidului din abdomen, a ajun