Am ajuns in acea faza a interesului national, cand iti dai seama ca orice transatlantic se poate conduce si cu marsarierul, in mare viteza, daca exista vointa politica la timona.

Marsarierul niciodata nu functioneaza mai bine decat atunci cand primesti de la Guvern Legea Educatiei pentru asumarea raspunderii, o ameninti cu motiunea de cenzura semnata de toti, anume ca s-o faci praf, iar, cand sa se aleaga pulberea, iti retragi semnaturile si esti gata s-o trimiti inapoi la Guvern, ca sa si-o faca singur praf si pulbere, prin autoserive.

La asa ceva, pe plan extern suntem de rasul curcilor, pe plan intern de plansul gainilor, iar pentru televiziunile rujate si cu ochii cat cepele, este tocmai ce le trebuie, ca sa-si faca rating, vazand cum noi ne dam cu stangu'-n dreptu'.

La una ca asta, trebuie sa recunoastem ca rolul principal il au invitatii si trebuie sa fii un bun profesionist, ca sa nimeresti numai invitati bine asmutiti, capabili sa-si dea fustele peste cap, unii spre altii, ca sa vada si telespectatorii cum arata pe dedesubt adevarata fata a politicii romanesti, la ora de varf.

Legea Educatiei este parca anume facuta, ca sa se izbeasca de iceberg, tocmai cand guvernul e gata sa-si prezinte raspunderea si s-o dea publicata in Monitorul Oficial, de Sfantu' Nicolae, nu de Sfantu' Asteapta, singurul termen pe care parlamentul il respecta totdeauna, fara sa cracneasca.

Daca sacrificiile nu s-au terminat, e semn ca abia incep

Ceva mai aproape de Monitorul Oficial pare Legea Pensiilor, retrimisa de presedinte pentru discutarea unui singur punct, din care Opozitia de dreapta vrea sa puna pe tapet trei puncte, cea de stanga sapte virgule, iar majoritarii au, si ei, de reparat o mica greseala de aritmetica, produsa in momentul cand Ghita Pristanda numara cvorumul doamnei Roberta.

Este o o