Recentele turbulenţe de pe pieţele financiare internaţionale au reactivat temerile referitoare la posibilitatea ca băncile străine să-şi retragă activele lichide din Europa de Sud-Est, care iese din recesiune, se arată într-un articol apărut în publicaţia britanică 'Financial Times'.
Creşterea randamentelor pentru obligaţiunile italiene şi nivelul ridicat al celor elene întăreşte ameninţarea provocată de efectele indirecte ale propagării crizei datoriilor suverane a statelor din zona euro.
Joanna Telioudi, analist la HSBC Pantelakis Securities în Atena, susţine că 'ultimele evenimente vor submina şi mai mult capacitatea băncilor de a finanţa regiunea...ele deja se confruntă cu reducerea raportului între capitalul propriu al băncilor şi resursele atrase'.
În timp ce instituţiile de creditare austriece şi italiene deţin cea mai mare cotă din activele bancare în Europa de Sud-Est, cele mai mari patru bănci din Grecia formează împreună cea mai mare reţea regională de sucursale, cu peste 1.200 de filiale în Albania, Bulgaria, Macedonia, Serbia şi România.
Temerile privind contaminarea regiunii în urma crizei din Grecia, salvată printr-un împrumut de la FMI şi UE, au revenit în noiembrie, după ce Irlanda a negociat cu cele două instituţii un pachet de asistenţă financiară de 85 miliarde de euro.
'Băncile elene se confruntă cu condiţii mai dure pe piaţa lor internă decât băncile austriece şi italiene. Dificultăţile continue de finanţare impun serioase constrângeri', susţine Joanna Telioudi.
La Viena s-a desfăşurat o reuniune în martie 2009 la care au participat principalele instituţii de creditare prezente în Europa Centrală şi de Est, printre care se află Erste Bank, Raiffeisen International, Eurobank EFG, National Bank of Greece, Unicredit, Societe Generale, Alpha Bank, Volksbank şi Piraeus Bank. G
