Publicaţia britanică atrage atenţia că tentativa deputatului PDL de a reoficializa termenul „ţigan“ în detrimentul celui de „rom“ ar putea trimite un semnal internaţional că românii au prejudecăţi, ceea ce ar fi nepotrivit în contextul negocierilor pe Schengen. În articolul numit „Există loc şi pentru «rom» şi pentru «român»“, autorul Rupert Wolfe-Murray face un scurt excurs etimologico-istoric cu privire la cei doi termeni, „rom“ şi „român“, pornind de la controversata ini­ţiativă legislativă a deputatului PDLSilviu Prigoană. Ziaristul, rezident în România, observă că proiectul de lege pentru reintroducerea denumirii de „ţigan“ a atras atenţia clasei politice şi a primit susţinere din partea preşedintelui Traian Băsescu, a Academiei Române şi a Guvernului în ansamblu, chiar dacă ministere precum cel al Justiţiei sau al Culturii au dezavuat-o. Dorinţa lui Prigoană de a reintroduce cuvântului „ţigan“ – termen peiorativ atât etimologic (cuvântul provine din grecescul „atsinganos“, care înseamnă „de neatins“), cât şi cultural – nu ar aduce decât un semnal nedorit. Cotidianul de stânga aminteşte că, deşi cei 1,5 milioane de romi din România sunt marginalizaţi, recunoaşterea drepturilor lor a înregistrat progrese. Cel mai important este instituirea dreptului de a se autodenumi şi intro­ducerea în 1995 a termenului „rom“, pe care preşedintele Băsescu a calificat-o recent drept „o greşeală“, după cum aminteşte Wolfe-Murray. Dacă Bucureştiul va reveni la denumirea de „ţigan“, apreciază ziarul londonez, „ar putea câştiga sprijinul naţionaliştilor, dar ar insulta populaţia romă şi ar trimite un semnal internaţional că românii au prejudecăţi. Acesta nu este genul de mesaj de care este nevoie în contextul negocierilor delicate privind intrarea României în spaţiul Schengen“, atrage atenţia The Guardian. Ziarul aminteşte că apetenţa pentru naţionalism în România nu este o trăsăt