A comenta afirmatiile presedintelui a devenit o sarcina care l-ar umili astazi pana si pe Sisif. Traian Basescu are resurse infinite de umor negru. Ori in fata unui astfel de spectacol de instabilitate emotionala, rationala si de viziune, orice comentariu serios devine penibil.
Asa cum presa si unii jurnalisti au prevazut criza economica si efectele ei dinainte de a fi recunoscuta de Traian Basescu si Emil Boc, dar au sfarsit prin a fi numiti pentru asta, la gramada, ticaloasi vanduti si manipulatori isterici. Scurta istorie a dat dreptate celor mai sceptici dintre noi.
Ce mai conteaza ca toate analizele si previziunile jurnalistice despre gravitatea crizei economice s-au dovedit a fi adevarate, iar sloganurile celor care ne conduc s-au dovedit a fi doar minciuni electorale? Cu acelasi tupeu de ieri, ei spun si astazi ca vor numai binele poporului, pentru care se si sacrifica. De ce ar mai conta ca fiecare judecata critica lansata in presa la adresa PD-L a fost apoi reluata si de Traian Basescu si de alti apropiati ai sai? Important este ca partidul reformeaza tara si se lupta cu coruptia, aparandu-si proprii hoti si penali.
Ultima mostra a umorului de criza marca Basescu este dezvaluirea potrivit careia si premierul vrea sa-si ia campii din cand in cand. Norocul lui e ca se remonteaza repede si revine, singur, asupra deciziei. Nu cred ca cineva mai are vreun dubiu asupra faptului ca presedintele a reusit sa il intoarca din drum de fiecare data. Demisia lui Boc ar echivala cu o tradare. Actul ar fi sinonim cu expunerea presedintelui dezgolit in fata Opozitiei. Basescu ar ajunge astfel, din nou, la mana parlamentarilor. Care, desigur, se stie cum sunt.
Intrebarea este - daca premierul a avut momente in care a vrut "sa isi ia campii", ce crede Traian Basescu despre tendintele si limitele romanilor, care sunt nevoiti sa il
