În 1841, M. Kogălniceanu şi C. Negruzzi tipăresc la Iaşi 200 de reţete cercate de bucate, prăjituri şi alte trebi gospodăreşti – prima carte de bucate românească sistematică. Chiar dacă, după Călinescu, majoritatea reţetelor sînt preluări dintr-o carte franceză contemporană, intenţia celor doi autori rămîne „o carte care, răsturnînd toate puterile aşezate, călcînd în picioare toate pravilele primite de adunare şi de obiceiul pămîntului, are să facă o revoluţie straşnică în toată Moldova“.

Cităm cîteva reţete cu nume „suav-groteşti“ – cum spunea Mircea Zaciu, în prefaţa ediţiei din 1973: Caralabii rumene (de la Kohlrabi/gulie în germană), Bou de modă (din Boeuf à la mode), Hulubi înăduşiţi, Cîrnăciori de raci, Saleamuri, Pastramă de mascur, Tort de lenţi – cu versiunile simplu, frecat sau cu gratii, Babe – cu gradaţiile Babe fără lapte, Babe opărite şi Babe opărite tare bune (baba, în franceză, e un fel de savarină), Gugoaşe de ciocolată, sau reţetele cu nume poetice: Budincă de raci ce se chiamă meridon, Alt fel de scoarţă, Cum să face hamutul, Cum se face tremura, Lapte zburat, Coriabele, Castale înghieţate, Cînd mirosi peştele a glod, Pui albi înăduşiţi.

Dacă, în cele mai multe cărţi de bucate, reţetele încep, adesea, cu un neutru şi facultativ „Se ia“, această carte îmbină dulcele grai moldovenesc cu tonul imperativ al poruncilor bisericeşti. De exemplu: Găluşicele de crieri. „Să iei crieri, să-i curăţi de peliţă şi să-i toci mărunt, cu petrinjel. Pune şi două ouă, sare, piperiu şi usucă-i puţin pe jaratic cu puţin unt. Apoi să-i pui să-i pisez cu puţină pîne muiată în lapte. Freacă puţin unt de raci şi mestică cu tocătura, pune şi un ou şi puţin posmag. Faci găluşicele şi le ferbi în supă“.

În 1841, M. Kogălniceanu şi C. Negruzzi tipăresc la Iaşi 200 de reţete cercate de bucate, prăjituri şi alte trebi gospodăreşti – prima carte de bucate ro