Dacă 61% din români cred despre comunism că a fost o idee bună şi 72% cred că statul trebuie să asigure locuri de muncă, poate că nu merităm să fim liberi.

Ei bine, un lucru e clar! Teoria potrivit căreia vom scăpa cu adevărat de comunism numai o dată cu schimbarea de generaţii e falsă. La 21 de ani de la căderea comunismului, lucrurile stau chiar mai rău. În aceeaşi zi în care l-au mai îngropat o dată pe Ceauşescu (sperăm că s-au convins că e mort de-a binelea), un sondaj comandat de Institutul pentru Cercetarea Crimelor Comunismului a scos la iveală faptul că 61% din români, adică aproape două treimi, cred despre comunism.... că a fost o idee bună. Două treimi din români nu au trăit sub comunism, deci nostalgia după vremurile bune de altădată şi tinereţea pierdută nu explică acest procent.

Pentru ca o astfel de opinie să capete o asemenea popularitate monstruoasă trebuie ca între timp să se fi petrecut câteva catastrofe sociale şi politice, câteva eşecuri istorice care au scăpat, se pare, neobservate. Cum am ajuns ca 72% din români să creadă că statul trebuie să asigure locuri de muncă, 51% să creadă că economia ar trebui să fie planificată şi 44% că statul ar trebui să fixeze preţurile? Ceva este foarte în neregulă cu materialul nostru social, pentru că aceste procente sunt semn de degradare rapidă. Nu însă şi ireversibilă.

Mai întâi, un eşec foarte grav s-a produs în educaţie. Nu e vorba aici de „noua stângă" urbană, trendy, snoabă şi decerebrată, care se joacă subţire de-a fronda antielite şi „dreptatea socială", e vorba despre noile generaţii din „România profundă", care se arată mai curând dispuse să îmbrăţişeze mitologia comunismului binevoitor pe care le-au susurat-o în urechi părinţii şi apropiaţii. Nemţii au trecut după 1945 la un proces naţional de denazificare pentru a se asigura că aşa ceva nu se va mai repeta niciodată. Azi, cu exce